12.12.2023

500.000 DE ȘOMERI ȘI OCUPAȚI VOR DOBÂNDI ABILITĂȚI DIGITALE PÂNĂ ÎN 2026.

Până la mijlocul an2026, 500.000 de șomeri și angajați pentru baza și nivelul mediu al abilităților digitale vor fi instruiți, iar 100.000 de persoane care și -au dobândit abilitățile digitale în mod independent vor primi posibilitatea de a susține un examen și certificat. Acest lucru a fost anunțat de ministrul muncii și politicii sociale Ivanka Shalaapatova în timpul deschiderii Conferinței Naționale privind „Abilitățile digitale pentru deceniul digital”.

Ministerul Muncii și Politicii Sociale organizează forumul în anul european al competențelor și ca coordonator național al activităților din anul european al anului de competențe în Bulgaria. Principalul obiectiv al evenimentului este de a provoca o discuție între instituțiile naționale și europene, organizațiile angajatorilor și filialelor, sindicatelor, comunității academice și organizațiilor de tineret pe tema transformării digitale și nevoia crescândă de forță de muncă cu abilități digitale căutate de la muncă piaţă.

Politica națională de ocupare a forței de muncă și de formare are ca prioritate formarea forței de muncă pentru a se adapta la schimbările structurale cauzate de tranziția digitală și ecologică, deoarece achiziția și îmbunătățirea abilităților digitale este mai mult decât este necesară pe piața muncii de astăzi. Obiectivul național stabilit este de a ajunge la participarea la instruire în fiecare an de 35,4% din populație în vârstă cea mai activă (25-64). În acest scop, MLSP va dezvolta și implementa o platformă virtuală națională pentru instruire online pentru persoane de peste 16 ani, ceea ce va oferi oportunități pentru forme flexibile de instruire la un moment convenabil de la distanță. Platforma va oferi, de asemenea, oportunități de instruire adaptate persoanelor defavorizate pe piața muncii, cum ar fi persoanele cu dizabilități cu un nivel scăzut de educație și persoane în vârstă.

"În perioada 2023 - 2027, vom investi peste 1 miliard de BGN din Planul Național de Recuperare și Durabilitate și Fondul Social European + pentru a finanța diverse oportunități de formare a forței de muncă, cu accent pe îmbunătățirea abilităților digitale", a adăugat ministrul Shalapatova.

11.12.2023

AGENȚIA PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI OFERĂ CONDIȚII MAI DELICATE PENTRU FINANȚAREA PROIECTELOR PENTRU REABILITARE ȘI INTEGRAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

Ministerul Muncii și Politicii Sociale publică pentru propuneri de discuții publice pentru schimbări în metodologia pentru finanțarea proiectelor pentru reabilitare și integrarea persoanelor cu dizabilități. Principalele motive pentru modificări sunt de a facilita condițiile de solicitare a finanțării de la agenție pentru persoanele cu dizabilități și de a facilita procedura de evaluare și clasare a propunerilor competitive. Scopul schimbărilor este de a crește interesul pentru reabilitarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, ceea ce creează condițiile pentru includerea lor mai completă în societate.

Se preconizează că cererea de finanțare va fi făcută cu mai puține documente, iar cerința de depunere a documentelor disponibile în registrele publice va fi eliminată. Restricțiile de aplicare vor fi, de asemenea, minimizate. Se preconizează că condiția pentru lipsa de conectivitate a candidaților în ceea ce privește participarea lor la organe generale de conducere, precum și condiția pentru o participare obligatorie pentru punerea în aplicare a propunerilor de concurență. Modificările propuse creează o procedură mai clară, mai multă ușurare și transparentă în evaluarea și clasificarea proiectelor de către agenția pentru persoanele cu dizabilități.

Modificările urmăresc încurajarea participării mai multor organizații non -profit, desfășurarea de activități legate de persoanele cu dizabilități care pot primi în prezent finanțare, deoarece se află în așezări mici și nu au capacitatea, personalul și bugetul necesar pentru implementarea proiectelor în temeiul programul. Crearea oportunității de a finanța astfel de organizații va ajuta persoanele cu dizabilități care trăiesc în așezări mai mici care, datorită veniturilor mici și obțin reabilitarea de care au nevoie.

Organizațiile non-profit pentru persoanele cu dizabilități pot solicita finanțarea programului-entități juridice înregistrate în conformitate cu legea privind persoanele juridice non-profit pentru efectuarea ajutorului public, precum și organizațiile reprezentate la nivel național de persoane cu dizabilități înregistrate în conformitate cu Legea Cooperativelor.

08.12.2023

CARE SUNT CELE MAI BINE PLĂTITE PROFESII DIN ROMÂNIA?

Profesioniștii IT nu mai sunt cei mai bine plătiți angajați din România, scrie Adevarul, citând date oficiale publicate de Institutul Statistic Național, relatează BTA.

Pe locul 10 în clasamentul celor mai mari salarii din România sunt angajații cercetării și dezvoltării, cu un salariu brut de 10 808 lei (4323 BGN) și o plasă de 6632 lei (2652 BGN).

Al șaptelea, al optulea și al nouălea loc este ocupat de angajați în domeniul fondurilor de asigurare, reasigurare și pensii (cu excepția statului) cu un salariu brut de 12 631 LEI (5052 BGN) și un net 7566 lei (BGN 3026), angajați din district de intermediere financiară cu un salariu brut de 11 905 LEI (4762 BGN) și o plasă de 7127 LEI (2850 BGN), angajați în domeniul producției și livrării de electricitate și căldură, gaz, apă caldă și aer condiționat cu salariu brut mediu brut mediu de la 11 253 LEI (4501 BGN) și un salariu net de 6796 LEI (2718 BGN).

Pe locul 6 în clasament sunt oamenii din industria tutunului. Aceștia primesc un brut 12 134 LEI (4853 BGN) sau o medie de 7365 LEI net (2946 BGN).

Doar pe locul 5, lucrătorii de transport aerian cu un salariu brut mediu de 14 130 LEI (5652 BGN) și o plasă de 8814 LEI (3525 BGN).

Al patrulea din clasament sunt angajați în domeniul publicării cu un salariu mediu brut de 14 634 LEI (5853 BGN) sau 9241 LEI (3696 BGN).

Al treilea sunt angajați în domeniul informațiilor și comunicațiilor cu un salariu brut mediu de 14 904 LEI (5961 BGN) și o plasă de 9348 LEI (3739 BGN).

Profesioniștii IT nu mai sunt lideri și ocupă a doua poziție la angajații cu cel mai mare remunerație. Salariile lor în septembrie sunt 16 942 LEI GROSS (6776 BGN) sau 10 767 LEI (4306 BGN) net.

Primii în funcție de numere și cei mai bine plătiți în septembrie au fost angajații în domeniul producției de cuptoare de cocs și produse obținute din procesarea uleiului brut. Aceștia primesc o medie brută de 19363 LEI (7745 BGN) sau 11450 LEI net (4580 BGN), ceea ce echivalează cu 5,89 salarii minime nete. Plata în septembrie (împreună cu primele) a fost cu 23,2% mai mare decât august 2023, notează ziarul.

În cealaltă extremă, cu cele mai mici salarii nete din septembrie sunt angajații hotelurilor și restaurantelor cu un salariu de o medie brută de 4077 LEI (1630 BGN) sau 2524 LEI NET (BGN 1009).

Salariul brut minim în România este în prezent 3300 LEI (1320 BGN), iar netul este 1941 Lei (776 BGN), își amintește Adevarul și observă că aproape 1,9 milioane de angajați primesc o astfel de remunerare lunară.

07.12.2023

ROMÂNIA ESTE PE LOCUL DOI ÎN EUROPA ÎN NUMĂR DE ȘOMERI

România se află pe locul doi în Europa în numărul de inactivi în domeniul muncii, potrivit ziarului Angleul. Publicația citează date dintr -o analiză a pieței muncii din România de către PricewaterhouseCoopers (PWC) pentru Camera de Comerț a SUA.

În prezent, în țară există aproximativ 7 milioane de oameni inactivi. Aceasta include copii, studenți, pensionari și oameni cu vârste cuprinse între 17 și 65 de ani, care nici nu studiază, nici nu lucrează. Același studiu arată că în ultimii 2 ani, numărul persoanelor inactive a crescut cu aproximativ 400.000. Astfel, România a înregistrat a treia cea mai mică angajare în UE cu 67,1%, în timp ce în Europa o medie de 73,1%.

"România nu fuge de la serviciu. România nu este ajutat să găsească un loc de muncă care să -i ofere o viață decentă", a spus sociologul Jelu Wordinica pentru Adevarul.

„Să zicem că am de ales să merg la muncă sau să aștept statul. Dacă mă duc la muncă, primesc un salariu minim pentru economie, puțin peste 2000 LEI (800 BGN). Pentru a merge la muncă, am cheltuieli. Transport, țigări, mâncare. Acest lucru înseamnă că trebuie să investesc mai întâi undeva 30 LEI (12 BGN) pe zi. Investiția mea se ridică la 660 LEI (264 BGN). Aceasta înseamnă că, dacă mă duc la muncă, profitul meu este de aproximativ 1500 Lei (600 BGN). Ceea ce este demotivant ", adaugă el.

Sociologul afectează, de asemenea, o altă problemă - deficiențele de muncă în România.

"Oamenii care merg la muncă în străinătate ar trebui, de asemenea, să fie luați în considerare. Ne plângem că nu avem forță de muncă în România, dar, pe de altă parte, nici măcar nu știm cum să ne păstrăm românii în țară. Cu abilitățile lor, Ei pot câștiga de 3 ori mai mult acolo decât aici”, notează Duminica.

Academicianul Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Româniene, afectează o altă tendință, absolvenții liceului de a fugi școlile profesionale.

"O școală profesională oferă muncă. Vom avea întotdeauna nevoie de instalatori, mecanici, electricieni. În România, cu toate acestea, mulți par să -i fie rușine să aleagă o profesie similară. Oamenii trebuie să înțeleagă că un muncitor bun este la fel de valoros ca arhitectul sau inginerul," spune Dumitru.

Daniel David, rector la Universitatea din București, vede lumină în tunel.

"Am început să schimbăm această perspectivă prin programul de formare dublă. Ideea este de a implica diverse companii în procesul educațional de la început, de a participa la activitățile de predare și formare pentru tineri. Și companiile vor beneficia de acei absolvenți universitari," el spune.

România este, de asemenea, țara cu cei mai șomeri în rândul absolvenților universității, potrivit unui sondaj Eurostat. 1/3 dintre cei cu învățământ secundar și superior nu găsesc un loc de muncă după ce au părăsit școala.

03.12.2023

3 DECEMBRIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

Pe 3 decembrie, 31 de ani acum, lumea a analizat problemele persoanelor cu dizabilități, dar din ce în ce mai des capacitatea lor de a avea un loc demn în societate.

În 1992, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a anunțat această dată pentru Ziua Internațională a Persoanelor cu dizabilități cu ideea politicienilor și instituțiilor de a se concentra pe crearea de politici mai eficiente pentru a garanta o viață deplină a unuia dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate. În acest an, accentul este pus pe progresul obiectivelor pentru dezvoltarea durabilă a Națiunilor Unite pentru a depăși inegalitățile și a asigura o viață mai demnă pentru persoanele cu dizabilități.

Din păcate, ONU relatează că, din cauza crizelor cu care s -a confruntat lumea în ultimii ani, îndeplinirea obiectivelor până în 2030 a fost amenințată. Cu toate acestea, credem că, cu eforturile comune ale instituțiilor și ale sectorului civil din Bulgaria, este posibil să depășim obstacolele și să garanteze un loc demn în societatea fiecărei persoane din țară.

În urmă cu doar câteva zile, a fost finalizată o ședință a Consiliului Uniunii Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Politici Sociale, la care miniștrii liniei au aprobat o poziție pe directiva de a crea o hartă a Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilități și o carte de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

Credem sincer că capacitățile specifice ale persoanelor cu dizabilități sunt motorul, care poate conduce la schimbarea la depășirea stereotipurilor și la implicarea activă a acestora în toate sferele vieții publice a țării.

01.12.2023

CREȘTERE UȘOARĂ A ȘOMAJULUI PE O BAZĂ ANUALĂ

Rata șomajului a fost de 4,0%, sau cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul trei din 2022.

Rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 15 - 64 de ani a scăzut cu 0,6 puncte procentuale față de același trimestru din 2022 și a ajuns la 71,5%.

Coeficientul de activitate economică pentru populația de 15 - 64 de ani este de 74,6%, iar față de trimestrul III al anului 2022, acesta scade cu 0,2 puncte procentuale.

Persoanele descurajate în vârstă de 15 - 64 de ani sunt 36,0 mii, sau 3,6% din persoanele inactive economic din aceeași grupă de vârstă.

Şomaj

Șomeri în trimestrul III 2023 sunt 125,0 mii, dintre care 69,9 mii (55,9%) sunt bărbați și 55,1 mii (44,1%) - femei. Comparativ cu trimestrul III al anului 2022, numărul şomerilor a crescut cu 14,0 mii, sau cu 12,6%. Pentru aceeași perioadă, rata șomajului a crescut cu 0,4 puncte procentuale și a ajuns la 4,0%, respectiv 4,3% pentru bărbați și 3,8% pentru femei.

Din totalul şomerilor, 17,1% au studii superioare, 49,6% - studii medii, iar 33,3% - studii primare sau inferioare. Ratele șomajului pe nivel de educație sunt de 2,1% pentru învățământul superior, 3,6% pentru învățământul secundar și de 12,0% pentru învățământul primar și respectiv inferior.

Șomerii de lungă durată (șomeri de un an sau mai mult) sunt 66,3 mii persoane, sau 53,1% din totalul șomerilor. Rata șomajului pe termen lung este de 2,1%, respectiv 2,2% pentru bărbați și 2,1% pentru femei.

Din numărul total de șomeri, 17,7 mii, sau 14,1%, își caută primul loc de muncă.

Rata șomajului pentru grupa de vârstă 15 - 29 de ani în trimestrul III al anului 2023 a fost de 8,3% (9,0% pentru bărbați și 7,4% pentru femei). Comparativ cu același trimestru din 2022, acest raport este mai mare cu 0,3 puncte procentuale, ceea ce se datorează în totalitate unei creșteri a femeilor.

30.11.2023

O DIFERENȚĂ DRASTICĂ DE SALARII ÎN ȚARA NOASTRĂ

În 18 regiuni din țara noastră, salariul mediu brut este sub 1.600 BGN, iar doar la Sofia depășește 2.000 BGN la finele trimestrului III al acestui an, potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică.

În capitală, salariul mediu este acum de 2.722 BGN. După ea, cei mai bine plătiți sunt cei care lucrează în regiunea Sofia - cu o remunerație medie brută de 1.864 BGN, iar o mare parte dintre acești oameni lucrează și în capitală. Urmează Varna - 1.861 BGN și Stara Zagora - 1.851 BGN. În Vratsa și Plovdiv, salariul mediu brut este de 1.764 BGN, respectiv 1.736 BGN.

În șase districte, totuși, lucrătorii primesc în medie mai puțin de 1.400 BGN. Cele mai mici salarii sunt în Blagoevgrad - 1.337 BGN brut. Kyustendil - 1368 BGN și Vidin - 1369 BGN sunt și ele în coadă.

În trimestrul al treilea din 2023, salariul mediu brut lunar a crescut cu 2,2% față de trimestrul al doilea din 2023 și a ajuns la 2.000 de BGN. Activitățile economice în care s-a înregistrat cea mai mare creștere au fost „Guvernul” – cu 13,4%, „Învățămîntul” – cu 12,2%, iar „Agricultura, silvicultură și piscicul” – cu 7,5%.

Pe lângă domenii, există și o diferență serioasă de salarii pentru diferite profesii.

De exemplu, cei angajați în sectorul „Crearea și difuzarea de informații și produse creative, telecomunicații”, care include și sectorul IT, câștigă în medie 4.670 BGN. cei care lucrează în „Producția și distribuția energiei electrice și termice și a combustibililor gazoși” primesc un salariu mediu brut de 3.055 BGN.

În același timp, salariul mediu în „Industria hotelieră și restaurante” este de doar 1.265 BGN, iar în „Agricultură, silvicultură și pescuit” - 1.511 BGN. În sectorul „Cultură, sport și divertisment”, remunerația medie este de 1.699 BGN, în „Activități administrative și auxiliare” - 1.634 BGN.

29.11.2023

ÎN CE SECTOARE SE CREEAZĂ NOI LOCURI DE MUNCĂ?

Angajamentele UE de a obține o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030 vor fi pozitive pentru ocuparea forței de muncă în UE, ducând la crearea a 204.000 de locuri de muncă, prezice Eurofound.

Aceasta se adaugă la creșterea așteptată a ocupării forței de muncă de 6,7 milioane de noi locuri de muncă nete între 2019 și 2030. Cu toate acestea, agenția avertizează că unele industrii și regiuni vor fi afectate în mod deosebit negativ.

Unul dintre principalele obiective strategice ale UE este de a se asigura că Europa devine primul continent neutru din punct de vedere climatic, cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, politicienii UE au adoptat pachetul de politici Fit for 55 în 2021, care conține obiective intermediare de decarbonizare. menită să reducă emisiile cu 55% până în 2030, pe baza nivelurilor din 1990.

Potrivit unui raport Eurofound privind impactul ocupării forței de muncă în UE până în 2030, efectele negative asupra forței de muncă sunt mai probabile în unele țări din centrul și estul UE, în special Polonia și România, și regiuni cu o proporție relativ mare de lucrători care lucrează încă în industriile extractive.

Se prevăd efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă în țările din sudul Europei, în special în Spania și Italia, și în regiunile cu dotări naturale (eoliene și solare), infrastructură dezvoltată de eficiență energetică și capacitate de a produce echipamente de energie regenerabilă.

Cu locuri de muncă atât în îmbunătățirea eficienței energetice, cât și în dezvoltarea capacității de energie regenerabilă, sectorul care va beneficia cel mai mult în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este construcțiile. Va exista, de asemenea, o creștere a ocupării forței de muncă în serviciile de piață, deoarece prețurile relative favorizează o schimbare a structurii economiei către sectoare „mai curate”, consolidând trecerea ocupării forței de muncă către sectorul serviciilor.

În timp ce ocuparea generală a forței de muncă se preconizează că se va îmbunătăți spre 2030, o mică creștere a previziunilor de ocupare a forței de muncă pentru pachetul Fit for 55 are loc în general în locurile de muncă cu salarii mici și medii care nu necesită o diplomă de colegiu.

Vorbind despre raport, John Hurley, directorul senior de cercetare al Eurofound, a remarcat necesitatea unei politici ample de concentrare pentru a profita de beneficiile decarbonizării, protejând în același timp pe cei care ar putea pierde. „Politicile care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor avea efecte diferite asupra ocupării forței de muncă în diferite sectoare și ocupații, crescând cererea pentru unele locuri de muncă și reducând cererea pentru altele”. Ei trebuie să lucreze mână în mână cu politicile de educație, formare și ocupare pentru a pregăti lucrătorii cu abilitățile și competențele necesare pentru a contribui la efortul colectiv de decarbonizare”, adaugă el.

14.11.2023

PENSIILE ROMÂNEȘTI VOR CREȘTE ÎN MEDIE CU 40% DE ANUL VIITOR

Pensiile statului român vor crește în medie cu 40% din septembrie 2024 după recalculări bazate pe o viitoare factură, majorând costurile pensiilor la 13,8 miliarde lei (aproximativ 2,97 miliarde dolari) pe lună, a declarat ministrul Muncii Bucura, Fresh, relatează Reuters.

Reforma pensiilor este o condiție pentru ca România să continue să folosească fondurile de redresare ale UE, țara fiind angajată să elimine inegalitățile și să elimine deciziile politice preelectorale din procesul de creștere a pensiilor.

Conform viitorului proiect de lege privind pensiile, pe care guvernul va cere aprobarea parlamentului luna aceasta, cinci milioane de pensii vor fi indexate cu 13,8% încă din ianuarie, ca prim pas.

Recalcularea, planificată pentru septembrie 2024, va elimina inegalitatea, asigurându-se că persoanele care au lucrat același loc de muncă timp de același număr de ani vor primi aceeași pensie.

Proiectul de lege, care trebuia să fie aprobat în prima jumătate a acestui an, a fost amânat în mod repetat și va intra în vigoare din 2024, când în România vor avea loc alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europene.

În general, cheltuielile guvernamentale pentru pensii vor crește la aproximativ 146 de miliarde de lei (31,45 miliarde de dolari) în 2024, de la aproximativ 115 miliarde de lei în acest an.

Puțin sub 2 milioane de români, sau 10% din populația născută în perioada interzicerii avortului din perioada comunistă, vor ajunge la vârsta de pensionare după 2030, reprezentând o creștere destabilizatoare a costurilor pentru sistemul de pensii de stat.

13.11.2023

SE MĂRESC SALARIILE PENTRU MUNCA DE NOAPTE

Tariful pentru munca de noapte care urmează să fie majorat de anul viitor prevede un Proiect de Ordin pentru modificarea Ordinului nr. 8121 pentru a stabili cuantumul remunerației suplimentare pentru o diplomă științifică, pentru munca de noapte de la ora 22.00. până la 6:00 a.m., pentru lucrul de sărbătorile legale.

Motivul este decretul adoptat de Consiliul de Miniștri, prin care de la 01.01.2024 salariul minim pe țară devine 933 BGN pentru o lună de lucru întreagă, cu un timp normal de lucru de 8 ore și o săptămână de lucru de 5 zile. Se majorează și valoarea salariului minim orar de la 5,58 BGN.

În prezent, ordonanța prevede că pentru fiecare oră de noapte lucrată sau parte a acesteia între orele 22.00. și la ora 6:00, lucrătorilor li se va plăti o remunerație suplimentară pentru muncă de noapte de cel puțin 0,15 la sută din salariul minim stabilit pentru țară, dar nu mai puțin de un lev.

Prin urmare, ordinul propune ca valoarea remunerației suplimentare pentru fiecare oră de noapte lucrată să fie modificată de la 1,17 BGN la 1,40 BGN.

Modificarea va intra în vigoare și de la 1 ianuarie anul viitor.

Cu o altă modificare a Ordonanței privind salarizarea lunară de bază a funcționarilor publici din Ministerul de Interne, cuantumul salariului de pornire pentru unele posturi ar trebui să crească de la 780 BGN la 933 BGN.