În unele sectoare, aceștia sunt angajați masiv cu salariul minim

11.03.2024

ÎN UNELE SECTOARE, ACEȘTIA SUNT ANGAJAȚI MASIV CU SALARIUL MINIM

Salariul minim este sub mijloacele de existență. Cu un nivel ridicat de șomeri descurajați și procese demografice negative, pentru 1 muncitor există în medie 1,5 șomeri pentru sprijin. Aceasta înseamnă că în Bulgaria cei care lucrează cu salariul minim pot intra în zona de risc și pot fi considerați săraci. Acest lucru este afirmat într-o analiză a Consiliului Economic și Social.

Potrivit datelor preliminare ale Institutului Național de Statistică, sunt 440.320 de persoane, sau 19% din numărul total al celor încadrați pe bază legală de muncă și servicii, încadrate pe salariul de bază minim pe primele nouă luni ale anului 2023. Există o prezență mai puternică în sectorul privat, unde reprezintă 23,3% din cei angajați în sector, în timp ce în sectorul public sunt 5,8%. Reținerea stabilă a aproximativ ¼ din cei angajați la salariul minim din sectorul privat este impresionantă, în timp ce ponderea celor angajați în sectorul public va scădea la jumătate în perioada 2018-2023, se arată în analiză.

Potrivit autorilor săi, cei care lucrează cu salariul minim acoperă categoria lucrătorilor prost plătiți și, prin urmare, reprezintă o pondere semnificativă a lucrătorilor săraci din Bulgaria. În același timp, cei angajați cu salariul minim de bază fac parte doar din categoria „muncitorilor cu salarii mici”. Domeniul de aplicare este extins în urma definiției angajaților cu salariu egal cu două treimi sau mai puțin din salariul pe oră median pe țară. Dacă ne uităm la cele mai recente date actualizate privind salariul minim (septembrie 2023), există o concentrare a salariaților minimi în anumite activități economice. Astfel, sectoare precum construcții, agricultură, comerț, transport, activități administrative și auxiliare raportează o pondere mare a celor angajați la salariul minim (sau mai mult de ¼ din cei angajați în sector), în timp ce în alte sectoare această pondere este nesemnificativă ( de exemplu, crearea și distribuirea de informații, guvern, educație, producție și distribuție de energie electrică). O trăsătură caracteristică acestor industrii este prezența unui sector gri larg, lipsa asigurărilor și nerespectarea legislației muncii, care de regulă presupune reproducerea sărăciei în perioada postangajare, subliniază Consiliul Economic și Social.

Ei notează de acolo că valoarea netă a salariului minim pe țară în ultimii ani a rămas peste pragul sărăciei, dar nu se corelează cu costul vieții.

Guvernul a făcut primul pas prin adoptarea unui prag oficial al sărăciei bazat pe metodologia SILK (Eurostat). Trebuie însă urmat de al doilea pas, la fel de important – adoptarea unei metodologii/mecanism de actualizare a plăților minime, pentru care a fost creat un grup de lucru la Ministerul Muncii și Politicii Sociale.

Modul de muncă și forma de angajare sunt criterii care influențează semnificativ formarea categoriei de muncitori săraci. Riscul de sărăcie pentru lucrătorii cu contract permanent (8,6% în 2022) este de patru ori mai mic decât pentru lucrătorii temporari (34,7% în 2022 cu risc de sărăcie cu muncă temporară), informează Consiliul.

Conform analizei, factorul de subocupare în Bulgaria nu are un impact semnificativ asupra sărăciei, deoarece conform statisticilor oficiale, doar 2-3% dintre persoanele angajate sunt cu normă parțială. Angajarea cu fracțiune de normă nu este atractivă din cauza nivelului scăzut de salarizare. Oricât de paradoxal ar părea, în loc să ne străduim să limităm timpul de lucru, la noi cu siguranță există o atitudine față de o creștere voluntară a timpului de muncă, atâta timp cât aceasta duce la venituri ceva mai mari în termeni absoluti.

Riscul sărăciei în muncă variază în funcție de structura gospodăriei. Prezența copiilor, pensionarilor și persoanelor cu nevoi speciale în gospodărie crește riscul ca o gospodărie cu membri care lucrează să scadă sub pragul sărăciei. Riscul de sărăcie este cel mai mare în gospodăriile cu un lucrător și copii aflați în întreținere (22,0% lucrători săraci în acest tip de gospodărie). O pondere mare a lucrătorilor săraci (12,1%) se regăsește și în gospodăriile bulgare, compuse din a) un singur lucrător și b) doi sau mai mulți lucrători cu copii în întreținere. Cea mai scăzută concentrație de muncitori săraci din Bulgaria se găsește în gospodăriile cu două sau mai multe persoane care lucrează fără copii (5,2%). În comparație cu gospodăriile cu doi lucrători, dar cu membri ai familiei aflați în întreținere, nivelul celor care lucrează săraci raportat este de două ori mai mare.

Consiliul Economic și Social găsește o legătură directă între nivelurile scăzute de educație și competențe și locurile de muncă prost plătite și un risc crescut de sărăcie, deoarece multe dintre aceste locuri de muncă sunt nesigure și, în general, de calitate scăzută. De asemenea, deschid așa-numita capcană a muncii cu salarii mici - adică indivizii se găsesc într-o situație în care aleg între șomaj și salarii mici. Pe de o parte, disponibilitatea locurilor de muncă cu salarii mici poate oferi oportunități pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dar duc și la niveluri scăzute de productivitate și la subutilizarea competențelor muncitorilor, limitând creșterea economică și prosperitatea statului. Cele mai recente date disponibile sunt pentru anul 2018 și arată că în Bulgaria nivelul total al lucrătorilor prost plătiți este de 21,4%, adică aproximativ 670 de mii de persoane.

Ponderea relativă a săracilor înainte de transferurile sociale a rămas stabilă în perioada 2018-2022, variind între 41,7% și 44,2% pe diferite grupe de vârstă și pe gen. Creșterea ratei sărăciei de la 22,9% la 44,2% atunci când se scad transferurile sociale arată că acest instrument împiedică lucrătorii prost plătiți să intre în categoria lucrătorilor săraci - în special alocațiile pentru locuințe sau pentru îngrijirea copilului, plus scheme de garantare a venitului minim.

Ponderea relativă a săracilor pe regiune variază de la 12,9% la 33,9%, arată analiza. Factorii principali ai sărăciei pe regiune sunt ocuparea forței de muncă, ponderea absolvenților și grupurile minoritare. Diferențele mari de sărăcie la nivel regional în raport cu pragul național de sărăcie, precum și diferiții factori care exacerba sărăcia în anumite regiuni sugerează politici care țin cont de aceste diferențe - în special în ceea ce privește piața muncii și politicile educaționale. Cea mai mare pondere relativă a săracilor în raport cu pragul de sărăcie pentru district este în districtele Stara Zagora - 33,9%, Dobrich - 27,0%, Lovech - 26,8% și Pernik - 25,5%. Ponderea relativă a săracilor este cea mai scăzută în districtele Shumen - 12,9%, Veliko Tarnovo - 15,8%, Silistra - 16,1% și Targovishte - 16,2%. Comparativ cu 2021, zonele rămân relativ repetitive în perioada luată în considerare.

Consiliul Economic și Social raportează că există diferențe semnificative în profilul sărăciei în orașe și în sate. Sărăcia urbană are un caracter monetar distinct, în timp ce sărăcia din sate este asociată în primul rând cu accesul la piața muncii, educație, asistență medicală etc., servicii sociale. În sate, consumul natural continuă să formeze o parte semnificativă din consumul total în detrimentul veniturilor din salarii sau antreprenoriat.

În Bulgaria, nivelul total al lucrătorilor prost plătiți este de 21,4%, sau aproximativ 670 de mii de persoane. Raporturile de gen pentru munca prost plătită sunt în mare măsură inversate față de imaginea din UE. În Bulgaria, bărbații (23,6%) se încadrează mai des în categoria lucrătorilor prost plătiți (comparativ cu 19,2% dintre femei), și nu există distorsiuni semnificative în ceea ce privește diferențele de vârstă.